b-light-465350_960_720

Cărţile şi sănătatea-articole

                Sănătatea şi cartea.  Lectura, expresie a personalităţii

                                      Eseu inspirat de romanul „Dragoste şi mister la Barcelona”

Zilele trecute, la o întâlnire colocvială pe teme literare în Barcelona, unul din participanţi ne-a explicat că citeşte o carte beletristică, de paginaţie medie, într-o zi, reuşind să înţeleagă mesajul  acesteia şi principalele idei transmise de autor. O performanţă, trebuie să recunoaştem, dar şi un fapt real. Afirmaţia lui m-a făcut să meditez asupra modului în care citim, să spunem, un roman. Şi nu o fac la fel de bine ca un psihiatru, ci ca un cititor şi scriitor. Şi mă refer la cărţile  beletristice,  indiferent de genul lor: romance, thriller, istorică, etc., pentru că cele de specialitate presupun un tratament aparte, specific, profesionist.

Cred că nu există om care să nu fi citit, destule cărţi, expeditiv,  pe diagonală,   mai ales cărţile uşoare, de aventuri şi să nu se fi simţit foarte confortabil, relaxat, mulţumit de ceea ce a citit. Facem acest lucru mai ales atunci când nu avem starea psihică  şi răbdarea să pătrundem în atmosfera şi profunzimea cărţii. Aşadar, modul în care citim o carte, are legătură directă cu starea de spirit de moment.

Cunosc mulţi  cititori care  citesc organizat, după  gen, subiecte, după autor, etc. Când le place un autor, caută toate cărţile lui aflate pe piaţă. Autori la modă, recomandaţi  de unul la celălalt, între amici.

Unele persoane, citesc o carte în câteva zile, parcurgând pasajele cu ochii, mintea şi imaginaţia, participând la acţiune alături de personajul preferat. Trăiesc  sentimentele personajului, se întristează alături de el şi  se bucură pentru reuşitele lui. Condus de autor, cititorul  trăieşte momentele emoţionante descrise în carte, aşa cum trăieşti fazele meciului pe stadion, în direct.   Acest mod de a citi cartea, îl  ajută pe cititor  să pătrundă în universul acesteia şi să trăiască subiectul, iar la sfârşit, să păstreze mesajul. În timp, lectura  consolidează modul de gândire şi atitudinea faţă de oameni şi situaţii. Aş putea spune că lectura  contribuie major la educaţia omului. La autoeducaţie.

Însă modul în care este citită o carte are legătură, probabil mai profundă decât credem,  cu pesonalitatea şi tipurile temperamentale: coleric, sangvin, melancolic şi flegmatic. Deşi, spun psihologii, nu există  o delimitare şi diferenţiere clară între aceste tipuri unanim recunoscute, ci unul este dominant, având în acelaşi timp caracteristici şi de la celelalte tipuri, mai mult sau mai puţin. Din caracteristicile tipurilor temperamentale, rezultă şi atenţia, profunzimea şi concentrarea acordată lecturii unei cărţi, cu menţiunea că, totuşi, diferă de la o persoană la alta, de la o personalitate la alta şi de stările psihice în care se află cititorul atunci când deschide cartea.

Colericul, are multă energie, este agresiv şi insensibil la sentimentele celor din jur. Tendinţele de autoritarism şi dorinţa de a controla totul, îl face să caute argumente, informaţii în cărţi, de aceea citeşte organizat, concentrat, urmărindu-şi scopul.

Sancvinul, este un tip vesel, optimist, socializează foarte bine şi are mulţi prieteni, dar aşa cum îi face de uşor, tot aşa de uşor îi uită. Este tentat de lucruri şi persoane noi, instabil şi neorganizat. S-ar putea spune că este chiar uşuratic. Poate începe să citească una, două cărţi în aceeaşi zi, dar rareori le termină de citit.

Melancolicul, este un tip sensibil, emotiv, care adesea se află într-o stare de tensiune nervoasă ce-i consumă energia psihică şi-l oboseşte. Activitatea lui psihică este intensă şi se desfăşoară în condiţiile unor standarde morale şi spirituale, pe care şi le perfecţionează singur. De aceea este creativ, inovator, bun artist, creator de opere literare sau de artă. Înclinat spre meditaţie, spre reflecţie, ca orice creator de frumos, este şi capricios. Caută binele şi frumos în tot ce-l înconjoară, inclusiv în cărţi.

Flegmaticul, are un pronunţat simţ al echilibrului, al balanţei, al analizei şi calmităţii. Profund în gândire, acţionează numai după ce şi-a analizat scopul şi mijloacele şi are în vedere armonia, simetria din jurul său. Citeşte organizat şi numai după ce vede referinţele cărţilor, nu cumpără cărţile la întâmplare, ci metodic şi motivat.

Aşadar, modul în care ne procurăm cărţile, organizat sau la întâmplare, modul în care le citim dar şi măsura în care suntem influenţaţi de ceea ce citim,  ne arată, în majoritatea cazurilor, ce tip de temperament avem. Acum, apare întrebarea:  se poate  schimba temperamentul? Este o întrebare dificilă, la care pot răspunde doar specialiştii. Eu cred că nu se poate schimba.

Dar,   ne putem schimba atitudinea faţă de cărţi: prin educaţie, prin interesul profesional şi dragostea faţă de lectură, ca pasiune intelectuală. Aşadar, să citim cărţile care ne interesează şi ne atrag prin subiecte şi stilul autorului. Fiindcă doar cărţile bune, pozitive, optimiste ne fac mai buni, mai educaţi, mai sociabili. Şi ne îmbunătăţesc, în acelaşi timp, sănătatea, starea psihică, starea de bine şi de bucurie, îndemnându-ne să privim mai frumos oamenii şi lumea, natura, flora şi fauna, mediul ambiant.

Michaël R.V., iulie, 2016

****

2.    Eseu:   Despre sănătate:  lectura şi stresul     (Romanul  “ Fantomele din Tarragona”)

                                     Autor Michael Riche-Villmont, Nice, august 2016.

Zi frumoasă de vară aici, în Nice. Frumoasă, însorită, de vacanţă. Am deschis televizorul pentru ştirile de diminează şi observ, deloc surprins, că mass media abundă cu ştiri negative, stresante, care-ţi crează disconfort. Şi tot mass media vorbeşte despre efectele stresului şi depresiei, dar nu spune nimic despre contribuţia aşa ziselor ştiri.    Apropos de asta, trebuie să recunoaştem că, într-o formă sau alta, fiecare din noi avem momente stresante aproape zilnic, momente pe care le depăşim mai greu, sau mai uşor. Este un lucru, din păcate, real: stresul, depresia,  fac parte din viaţa noastră şi ne influenţează comportamentul, atitudinea şi gândirea. Nu de  puţine ori, stresul şi depresia au urmări grave, ajungându-se la întâmplări de neimaginat.

De aceea, diminuarea conştientă a stresului, ca preamabul al depresiei, a devenit o necesitate a zilelor noastre, necesitate inclusă în ceea ce numim “un stil de viaţă sănătos”. Sau, mai mult, evitarea, diminuarea stresului devine o componentă a educaţiei. Dar putem evita, sau depăşi stresul? Cum am putea face acest lucru?  Este greu de spus şi, mai greu, de făcut.

Gândindu-mă la acest lucru, mi-am amintit de o mare personalitate medicală. Doctorul John Goldsmith, bine cunoscut psiholog, care a fost printre primii cercetători ce au demonstrat, pe baze ştiinţifice, rolul curativ al lecturii în tratarea stresului şi a depresiei. La fel ca în cazul tratamentului prin muzică, meloterapia-ascultarea unor opera musicale relaxante,  şi cititul unor cărţi bune, relaxante, optimiste, are efecte benefice, curative, îndepărtând gândurile negre, stresul şi îmbunătăţeşte  starea  depresivă. Unii cercetători susţin chiar că cititul unei cărţi beletristice este mai eficient decât ascultarea unei lucrări muzicale. În timp ce muzica relaxantă te aduce în stare de visare benefică, textul unei cărţi te poartă, cu imaginaţia, într-o altă lume, a binelui, a fericirii. Îţi arată o lume unde poţi ajunge şi tu, cititorule, dacă reuşeşti să găseşti calea spre acea lume.

Oricum, concluzia tuturor cercetătorilor este aceea că, pentru a diminua stresul, este indicat să practicăm cât mai multe activităţi de divertisment şi sportive. Participarea la jocurile de societate, cititul, ascultarea unor piese de teatru sau piese muzicale relaxante, satisfacerea unor pasiuni ca filatelia, colecţionarea de diferite obiecte, cântatul, picture, etc. sunt modalitaţi care, practicate cât mai des cu putinţă, pot diminua strecul cu până la 75%.

Revenind la lectură, lectura organizată,  cred că este una din modalităţile cele mai importante pentru formarea unui stil de viaţă sănătos şi civilizat.

În primul rând, lectura organizată stă la baza instrucţiei, a formării profesionale, a specializării şi perfecţionării în domeniile de nişă.În al doilea rând, lectura organizată ne ajută la formarea unei culturi generale indispensabilă în societatea modernă. Dar, înainte de toate, lectura organizată, practicată din primii ani de şcoală, prefigurează viitoarea personalitate a copilului, nivelul lui de educaţie, gradul lui de civilizaţie şi, de ce nu, a poziţiei sale în societate.

Educaţia pe care o primeşte copilul în familie, în şcoală, prin lectură,etc., duce la integrarea lui în societate prin intermediul primelor grupuri de prieteni, bine educaţi,  sau rămaşi la  nivelul străzii. Nivelul educaţiei îl ajută pe copil, devenit tânăr, apoi adult, să se integreze într-un anturaj periferic,  mediu,sau elitist,  ceea ce semnifică tocmai poziţia lui socială. Educaţia, sau lipsa educaţiei, duce la discriminare, marginalizare, unde stările stresante, conflictuale se rezolvă prin violenţă şi infracţionalitate.

Un om bine  educat îşi va educa, la rândul său, copiii, care vor şti cum ducă o viaţă sănătoasă, cum să reacţioneze la provocările vieţii. Sunt multe exemple de personalităţi importante ale ştiinţei, ale lumii  artistice, culturale, literare, care provin dein familii sărace, dar au devenit elite datorită şcolii şi a cărţilor. Se spune, ca un  mare adevăr, că fiecare carte este un univers de cunoaştere. Eu aş spune că fiecare carte are o nobleţe a ei, nobleţe care se transmite cititorului. Aşa cum cum fiecare bloc de marmură ascunde o capodoperă, aşteptând doar ca artistul să o scoată la lumină, tot aşa, fiecare carte conţine o părticică din capodopera cunoaşterii, aşteptând doar ca cititorul să o descopere, să o asimileze şi să-i folosească puterea. Iar atunci când omul este conştient de puterea cunoaşterii, a educaţiei, poate evita şi învinge cu uşurinţă orice manifestări ale stresului, având deschisă calea spre bucurie, spre fericire şi împlinire.

Cititul, învăţatul, mai ales la persoanele de vârsta a doua şi a treia, pot preveni şi alte boli, cum ar fi Alzheimer, după cum susţin tot mai mulţi cercetători din domeniul sănătăţii.

Aşadar, lectura este  nu numai un aspect esenţial al vieţii sănătoase, ci şi al educaţiei, bunăstării, împlinirii. Să citim cât mai mult, să citim cărţi bune, să fim sănătoşi şi să  ne autoeducăm prin lectură, indiferent ce vârstă avem.

Atunci când am scris Romanul “Fantomele din Tarragona “, una din cele mai cunoscute cărţi ale mele, am avut în minte şi legătura dintre lectură şi sănătate, dintre cărţi şi educaţie. Am intenţionat  să scriu o carte optimistă, care să-l poarte pe cititor prin stări şi sentimente profunde, de la durere la bucurie, de la dramele teribile ale unui copil răpit de mauri, la momentele regăsirii cu părnţii săi, la împlinirea sa ca personalitate, educaţie, prin dragoste şi prietenie.  Ca o terapie de la stres la armonie. Am vrut să arăt, prin intermediul personajelor cărţii, puterea dragostei dintre copii şi părinţi, puterea speranţei, puterea credinţei în Domnul şi a rugăciunii. Romanul este o carte a timpurilor noastre, în care se întrepătrund evenimente din secolul 12 cu cele de astăzi, întâmplări misterioase, cu oameni şi fantome. Dar este şi o carte de actualitate, o carte profundă, mai mult decât atractivă, o carte pozitivă, care îl poartă pe cititor în universul altor lumi şi vremuri, în Spania,  pe Costa Dorada, făcându-l să uite de greutăţile vieţii, de stress şi necazuri.   Este o carte cu personaje pe care le iubeşti şi pe care nu le uiţi niciodată, o carte pe care o vei reciti cu bucurie şi o vei da şi copiilor tăi, fiindcă au multe lucruri de învăţat de la Melissa de Salou, personaj devenit eroină de legendă.

 Michael R.V.Barcelona, august 2016.

*****